Provocările online în preadolescență
Preadolescența este o perioadă percepută ca sfârșitul copilăriei, remarcându-se prin maturizare intensă şi printr-o structurare complexă a personalității.
E bine cunoscut faptul că preadolescenții sunt la vârsta la care sunt în căutare de sine, vor să descopere lucruri noi și își asumă ușor riscuri fără a anticipa consecințele. Internetul le oferă o multitudine de posibilități de învățare, socializare și divertisment. În această perioadă, mai mult decât în oricare alta, viața socială se trăiește cu intensitate maximă. Însă fiind mereu online, pot pierde simțul timpului sau pot ajunge influențați de ceea ce văd sau publică online.
La această vârstă afectivitatea copilului se diversifică. El începe să facă cunoștință cu sentimentul de simpatie și îndrăgostire, nevoia de a avea prieteni de vârsta lui și de a petrece timp cu ei. La 11-13 ani, copilul este prezent cel puțin pe o rețea socială sau folosește un program de mesagerie instant. Prezintă interes față de persoane populare online, se implică în discuții în grupurile online, comentează diferite postări și prezintă interes pentru crearea conținutului online.
Interesul de a lega noi prietenii și de socializare de obicei, determină noi riscuri pentru preadolescent. Internetul este o nouă modalitate de a-și face prieteni, dar din păcate internetul oferă anonimitate și niciodată nu știi cine se află de partea cealaltă a monitorului.
Comunică cu persoane necunoscute pe rețele sociale sau în timpul jocurilor online și poate să împărtășească prea multe informații personale despre școala în care învață, unde locuiește, cu ce se ocupă părinții, fotografii, video-uri. Dacă informațiile sunt prea personale, copilul se poate confrunta cu situații în care poate fi intimidat, șantajat sau ușor de identificat.
Încarcă online fotografii /video personale care devin accesibile publicului larg și ajung să-i afecteze imaginea în online și offline. Imaginile care ajung să fie postate pot fi salvate de orice utilizator, redistribuite de zeci de ori și republicate pe alte site-uri în contexte nedorite și neplăcute.
Adoptă comportamente riscante la presiunea grupului de prieteni sau a persoanelor „populare” sau „influente” pe care le admiră sau urmărește online, doar pentru a fi acceptat. Poate participa la provocări ce sunt mai puțin sigure, să transmită mesaje jignitoare sau să posteze conținut compromițător.
Cum să-mi protejez copilul?
Rolul nostru de părinte este de a-l ghida pe copil să facă față provocărilor în siguranță. Cea mai bună modalitate este să-l întrebați direct despre experiențele sale și să discutați despre cum își poate construi o amprentă digitală sigură și cu responsabilitate.
Fiți prezenți
Copiii dorm cu telefoanele lângă ei ca să nu rateze niciun mesaj. Transformați dormitorul copilului dumneavoastră într-o zonă de relaxare și fără tehnologii pe timp de noapte. Mențineți interesul față de activitățile online și încurajați să fie conectat în timpul zilei, astfel încât să puteți observa ce accesează și cu cine comunică.
Stabiliți limite clare
Agreați împreună cu copilul limitele la ce poate și ce nu poate face online, ce conținuturi poate accesa și cât timp poate petrece online astfel ca să nu-i fie afectată starea emoțională. Totodată, discutați despre site-urile care îi sunt potrivite vârstei și riscurile cu care se poate întâlni pe rețelele de sociale și platforme de comunicare.
Încurajați gândirea critică
Ajutați-l să înțeleagă cum să evalueze informațiile, mesajele sau cererile primite online și să nu acționeze impulsiv. Discutați despre cum să recunoască situațiile nepotrivite sau periculoase și încurajați-l să vă ceară sprijinul când are îndoieli. Reamintiți-i: „Nu tot ce vezi online este adevărat” și „Cere ajutor dacă ceva te deranjează”.
Ce trebuie să cunoască copilul meu?
- Discuțiile online pot oricând deveni publice sau pot fi distribuite altor utilizatori.
- Prieteniile virtuale nu oferă garanția că persoana din spatele profilului este cine pretinde că este.
- Fotografiile și video-urile încărcate online pot fi salvate, redistribuite și folosite pentru a umili sau șantaja.
- Postările pot rămâne mult timp vizibile și pot fi văzute de colegi, profesori sau familie.
- Mediul online poate încuraja răspândirea de bârfe, intimidare și comportamente jignitoare.
- Setările de confidențialitate limitează accesul străinilor la informațiile personale, dar nu oferă protecție absolută.
- Întâlnirile cu persoane cunoscute doar pe internet presupun riscuri și pot fi periculoase.
- Comunicarea online uneori poate ascunde intenția persoanei și pot crea disconfort emoțional.
- Sprijinul unui adult este important atunci când apar situații dificile în mediul online.
Preadolescentul va fi mai deschis să vorbească sau să ceară ajutor dacă:
- Nu va fi jenat și presat să vorbească despre experiențele online. Alegeți să comunicați despre riscurile online într-o manieră calmă și prietenoasă, acest lucru va predispune pentru o comunicare deschisă.
- Nu va fi pedepsit pentru acțiunile sale. Mulți copii ascund ce li se întâmplă de teamă că li se va interzice accesul la internet. În loc să reacționați cu interdicții sau pedepse, încurajați-l să povestească ce a trăit și căutați împreună cea mai bună soluție.
- Simte că este sprijinit și ajutat. Deseori copiilor le este frică de reacțiile adulților și încearcă să rezolve de unii singuri cea ce li se întâmplă. Încercați să-i oferiți spațiu pentru a vă povesti și împreună căutați soluții.
Dacă nu știți cum să gestionați situația, este în regulă să cereți sprijinul unui specialist sau al unei persoane de încredere.
Ce să fac dacă copilul trece printr-o situație periculoasă online?
Rămâneți cât puteți de calm și înțelegător. Dacă copilul v-a povestit despre aceasta înseamnă că are încredere în dvs. și are nevoie de ajutor.
Aflați cât mai multe detalii despre ce s-a întâmplat. Ce? Când? Cum? Unde? Cine?
Liniștiți copilul și încurajați-l că împreună veți găsi o soluție. A-i interzice să utilizeze internetul sau a-l închide în casă pentru a-l proteja de alte pericole nu este o soluție la această etapă, iar asta îl poate face și mai izolat și închis în sine.
Evitați să puneți vina pe copil. ,,Tu ești vinovat, m-ai făcut de rușine” – e una dintre reacțiile care descurajează și agravează și mai mult consecințele situației trăite de copil.
Nu ștergeți nimic. Orice detaliu din ceea ce i s-a întâmplat copilului, mesaje sau imagini pot fi utile atunci când apelați la un specialist sau serviciu și când este nevoie de o plângere oficială.
Opriți orice comunicare. Nu încercați să preluați comunicarea cu persoana rău intenționată și spuneți-i și copilului să înceteze orice comunicare cu acea persoană, chiar dacă copilul este șantajat și amenințat. De obicei aceste persoane încercă să facă orice pentru a obține de la copil ceea ce își doresc.
Pentru a obține mai multe informații vă invităm să răsfoiți pagina noastră sau să scrieți consultantului nostru.