Toţi părinţii încurajează comunicarea. Copiii stabilesc relații de prietenie și își creează treptat o viață socială. Și, într-un fel sau altul, această viață socială este observată și monitorizată de părinți.
Contactele online, în special la copii, se stabilesc foarte repede. Este suficient ca utilizatorul să facă click pe butonul "TRIMITE" și utilizatorul de la celălalt capăt "ACCEPT".
A comunica online, pentru copii înseamnă, pe de o parte, a-și lărgi viața socială şi punerea în practică a competenţelor comunicative pe care le au, pe de altă parte, dezvoltarea acestor competenţe şi lărgirea orizonturilor, datorită interacţiunilor cu alte persoane care au interese şi dezvoltare diferită de a lor.
Copiii înşişi spun că: "...E mai uşor să pui poze şi să vorbeşti online decât să o faci în realitate..."
Ce se întâmplă când copiii își extind rețeaua de contacte sociale, fac cunoștință cu alți semeni, stabilesc relații de prietenie, poate chiar de încredere cu cineva în mediul online, persoane pe care copiii nu le cunosc, nu le-au întâlnit în viața reală și, posibil, nici nu le vor întâlni?
Pe lângă faptul că prietenii virtuali pot fi cu totul alte persoane decât pretind a fi, creându-şi identităţi false, aceste contacte virtuale pot fi persoane agresive, cu tulburări sau dereglări psihice, hărțuitori și abuzatori.
Înțelegem că nu puteți fi întotdeauna în preajma copilului, deși dacă are 11 ani şi mai puţin, recomandăm ca dispozitivul să fie utilizat într-un spațiu comun sau să fie setat cu funcţii de Control Parental şi cel mai important este ca copilul să știe că poate veni la dvs. dacă se simte frustrat, îngrijorat sau supărat când cineva din rețea i-a spus sau a făcut ceva. De regulă, la această vârstă copiii nu au conturi pe reţele sociale, fără acordul părinţilor (majoritatea platformelor de genul Facebook, YouTube ş.a., recomandă copiilor să-şi creeze conturi de la 13 ani).
În schimb, copiii, chiar și cei mai mici, îşi pot face noi prieteni virtuali și pot comunica cu ei în jocuri. Nu este exclus ca în spatele acelor conturi de jucători să fie persoane care își caută victime în rândul copiilor, cerându-le informații personale despre ei pentru a identifica interesele/necesităţile copilului sau pentru a-l localiza.
Copiii mai mari trăiesc într-o lume a comunicării în regim 24/7, îşi creează conturi pe diverse platforme de socializare, devin mai activi pe măsură ce cresc şi postează tot mai des fotografii pentru a obţine reacţii şi aprecieri. Urmăresc activitatea altor persoane şi îşi fac prieteni noi, utilizează tot mai des camera web şi comunică pe chat.
Copiii vorbesc cu alte persoane, care le împărtășesc sau doar pretind a le împărtăși anumite scopuri şi interese. Nu este exclus că intenţiile persoanei necunoscute sunt șantajul, abuzul sexual online sau exploatarea.
Discuţiile online în chaturi și stabilirea contactelor noi pe Internet sunt distractive și foarte atractive pentru copii. Există o mulțime de aplicații și comunități/grupuri online care pot fi utile şi educative pentru cei mici. Cu toate acestea, prin aceste aplicații, copiii pot fi abordați și de către adulți.
Indiferent de vârsta copilului dvs., dacă utilizează un dispozitiv conectat la Internet, este important să discutaţi despre oamenii care îl contactează online.
Niciodată nu este vina unui copil dacă un adult l-a atras în discuţii sexuale pe chat, însă poate părea dificil să înțelegeți cum s-ar putea întâmpla asta, chiar dacă aţi discutat anterior despre siguranță și v-aţi învăţat copilul să nu comunice online cu străinii.
Este important, pe de o parte, să nu acuzați copilul dacă se întâmplă acest lucru, ci să încercați să înțelegeți ce anume a influențat comportamentul lui.
Pe de altă parte, e nevoie să conştientizaţi că, deşi adultul a comis o infracțiune dacă a transmis un mesaj sexual unui copil sau l-a determinat să reproducă acte sexuale, sunt adulţi care îşi expun organele genitale pe webcam, implică copii în discuţii pe chat despre acte și fantezii sexuale, le propune copiilor să vizioneze imagini sau videoclipuri pornografice şi îi îndeamnă să reproducă un act sexual sau să se fotografieze.
Creierul copilului este în proces de dezvoltare. Copilului îi vine greu să facă distincția între fantezie și realitate. Când este online, se simte invizibil și mai încrezător să se angajeze într-un comportament pe care nu l-ar face în „viața reală”.
Oferiţi-i sprijinul dumneavoastră pentru a lua decizii bune și pentru a folosi Internetul în siguranță.
Este firesc pentru copii să înceapă să exploreze stările sau emoțiile lor sexuale, iar discuțiile cu oamenii online pot fi captivante. Adulții pot exploata această curiozitate naturală vorbind despre lucruri care ar putea fi inadecvate.
Orientați copilul către informații potrivite vârstei lui, despre sex și relații.
Adulții pot presa, intimida sau constrânge copiii să facă lucruri pentru care nu sunt pregătiți. Prin urmare, spuneţi-i copilului să știe că nu este de vină dacă i se întâmplă ceva neplăcut și că poate vorbi despre ce i se întâmplă cu un adult în care are încredere.
Pe Internet răspândirea zvonurilor, postarea fotografiilor sau altor informaţii personale, trimiterea unui mesaj răuvoitor sau postarea comentariilor răuvoitoare se face uşor.
Cei mai activi vloggeri şi bloggeri au venit cu un mesaj adresat adolescenţilor.
Scriu această istorie pentru a încuraja și alți părinți să atragă mai multă atenție la comportamentul copilului, dacă vă pare ceva straniu atunci la sigur trebuie să faceți ceva și să nu ignorați.