Orice rețea socială sau chat are un rol principal de a oferi celor care își creează conturi o platformă pentru socializare. Datorită aplicațiilor existente, fiecare persoană care are un cont într-o rețea sau un chat, face ușor schimb de mesaje, fișiere și linkuri. Atât adulții, cât și copiii folosesc rețelele sociale și chat-urile pentru a comunica cu alți oameni cunoscuți, mai puțin cunoscuți sau chiar complet necunoscuți.
Un copil își mărește mai ușor numărul de prieteni virtuali necunoscuți decât un adult, eventual comunicând cu unii dintre ei datorită curiozității pentru ceva nou. Pentru unii copii a avea o listă lungă de contacte online înseamnă un fel de a se afirma, de a tinde spre popularitate sau de a căuta pe cineva care l-ar înțelege mai bine și i-ar împărtăși interesele.
Dacă la copiii din ciclul primar prietenii virtuali sunt cel mai frecvent jucătorii virtuali ai unor platforme de joc online, elevii din ciclul gimnazial tind să-și creeze conturi în rețele de socializare, lărgindu-și posibilitățile de a contacta sau a fi contactați de alți utilizatori. De obicei, la început copiii adaugă în lista de contacte persoane cunoscute și din cercul lor apropiat – colegi de clasă, prieteni, rude, părinți etc. Odată cu diversificarea activităților în rețele numărul acestor contacte crește.
Dacă în clasă este ușor de observat cine sunt prietenii elevilor dumneavoastră și felul în care aceștia comunică, în spațiul virtual această posibilitate practic nu există. Unul din pericolele la care poate fi expus un copil în spațiul online este comunicarea cu o persoană necunoscută, răuvoitoare. Fiind curioși din fire și ușor de manipulat, copiii se pot încrede în cineva necunoscut, cu care au stabilit contact doar în mediul online, și accepta o întâlnire cu o astfel de persoană.
Chiar dacă acasă părinții ar putea mai ușor descoperi când copiii lor comunică des cu o asemenea persoană necunoscută, care trezește dubii, rolul profesorilor poate fi unul primordial în a-i învăța să se gândească de două ori înainte de a accepta invitația unui necunoscut de a ieși undeva, chiar dacă acesta pare foarte prietenos de la început în mediul online.
Cum ajung copiii să fie abuzați?
Mediul online este un teren foarte avantajos pentru hărțuitori, abuzatori și proxeneți de a-și căuta victime în rândul copiilor. Mulți dintre aceștia încearcă să-i convingă pe copii să accepte o întâlnire offline, adică în realitate. Pentru a-și atinge scopul, aceste persoane încearcă mai întâi să câștige încrederea copilului, dându-se drept o altă persoană care împărtășește aceleași interese, îi înțelege anumite probleme sau îi propune careva cadouri.
Comunicarea online cu un potențial abuzator poate avea loc pe Facebook, Odnoklassniki, Vkontakte, Instagram, pe chat-uri (mai rar cu camera web), platforme de joc etc. Locul pentru întâlnirea offline pe care o poate propune la prima vedere persoana cu care copilul a comunicat un timp online poate părea destul de atractiv – un parc de distracție, un cinematograf, centru comercial, aducă anumite locuri cunoscute în oraș. Sau din contra, acesta poate propune un loc mai puțin cunoscut, argumentând că întâlnirea va rămâne un secret despre care nu va cunoaște nimeni altcineva.
Abuzatorii țintesc în mediul online potențialele victime despre care află că ar avea anumite probleme sau ar întâmpina oarecare dificultăți. Fie că mediul familial nu le oferă suficientă atenție, fie că se simt neînțeleși sau respinși, fie că relațiile cu semenii sunt dificile sau chiar neprietenoase. Climatul școlar poate deveni un factor important în a ajuta copilul să evite acceptarea unor prietenii dubioase în spațiul virtual.
Recomandări
Încurajați copiii să comunice cu semenii, să cunoască oameni noi și să interacționeze cu aceștia. Important este însă ca ei să înțeleagă că legăturile sociale pe care le stabilesc offline sau online nu trebuie să le provoace anumite sentimente sau stări negative. Explicați-le că o relație pe care o au cu cineva nu trebuie ascunsă de prieteni apropiați, rude sau părinți. Atunci când cineva insistă asupra păstrării unei legături sau comunicări în secret, acest lucru trezește dubii și poate prezenta pentru ei pericol.
Purtați discuții cu elevii dumneavoastră despre prieteniile pe care aceștia le leagă deseori în mediul online și vorbiți-le că, uneori, un prieten virtual este de fapt un necunoscut care se poate da drept o altă persoană. Organizați lecții pe tema riscurilor întâlnirilor offline cu persoane din mediul online. Un copil trebuie ajutat să înțeleagă cum are loc întregul proces al identificării sale online de către persoane răuvoitoare, care sunt șmecheriile pe care aceștia uneori le utilizează pentru a-i atrage în comunicare, apoi la întâlniri offline și ce se poate întâmpla dacă persoana cu care ei hotărăsc să se vadă este alta decât cea pe care ei o credeau, comunicând prin chat și mesagerie. În rubrica „Resurse didactice” dumneavoastră puteți descărca un model de lecție pentru elevii claselor gimnaziale.
Fiți vigilenți cu elevii care spun că au mulți prieteni pe care nu îi cunosc sau prieteni virtuali adulți, care nu le sunt rude, și dacă aceștia vin la școală cu lucruri noi, spunând că sunt cadouri de la niște prieteni. Discutați cu părinții despre activitățile online ale copilului acasă. Recomandați-le să monitorizeze activitățile copiilor în mediul online și să discute cât mai des cu ei despre problemele și situațiile pe care aceștia le întâmpină.
Studiați împreună cu elevii informația utilă ,,Ce trebuie să știi despre prieteniile pe Internet”din rubrica „Informații și sfaturi”.
Adresați o întrebare consultantului Siguronline sau raportați un abuz în cazul în care cunoașteți sau presupuneți că un copil este victima unui abuz în mediul online.
Vorbiți anonim, gratuit și confidențial cu un consilier la Telefonul Copilului 116 111 în cazul în care aveți orice altă preocupare despre un elev sau orice alt copil pe care îl cunoașteți.