Internetul înregistrează și salvează (depozitează) totul – fotografii, comentarii, aprecieri, locuri, contacte etc. Internetul nu are butonul Ștergere. În baza informațiilor publicate aici, deseori oamenii își fac concluzii și își formează atitudini față de alți utilizatori.
Atunci când vorbim despre imaginea virtuală a unui copil, ne referim la toată informația publică online despre acesta – fotografiile sale care vorbesc despre mediul din care provine și instituțiile pe care le frecventează, familia copilului, felul lui de a se exprima în comentarii și aprecieri, distribuirile care le face. Deseori anume părinții sunt cei care le creează copiilor astfel de imagini prin postări de fotografii sau descrieri ce vizează copilul. Imaginea virtuală o creează și orice alte publicații despre copil, făcute de alte persoane, fie rude ale copilului, fie colegii și prietenii, îngrijitorii, educatorii sau profesorii instituțiilor pe care le frecventează. Imaginea virtuală contribuie la formarea unei reputații virtuale a copilului, care, în contextul siguranței sale, este foarte importantă.
Pentru un copil este esențial ca imaginea sa virtuală să fie una corectă, fie în scopul evitării riscului de a deveni victima hărțuirii în mediul online, ținta unor persoane cu intenții răuvoitoare, fie pentru succesul ulterior la admitere într-o instituție, acceptarea sa în activități de voluntariat sau chiar găsirea unui loc de muncă, unde tot mai frecvent un criteriu neoficial de analiză a candidatului sunt informațiile despre el obținute prin motoare de căutare în Internet.
Încă de la o vârstă fragedă copilul trebuie învățat că nu doar felul cum vorbește, se comportă în mediul real îl ajută să creeze o imagine despre sine, ci și orice alt pas pe care el îl face în Internet și pe care acesta îl înregistrează, păstrând astfel o urmă.
Dat fiind faptul că mulți copiii, utilizând rețelele sociale, nu cunosc și nu setează parametrii de confidențialitate, multe lucruri despre ei și activitățile lor în afara școlii sunt vizibile pentru foarte multă lume în mediul online. Profesorii pot deveni, la fel, voluntar sau involuntar, martori la evoluția imaginii virtuale a copilului.
Este important!
A fi provocat în fiecare zi, la fiecare lecție, de fiecare copil, face parte din meseria de dascăl.
Potrivit Codului Educației al Republicii Moldova, rolul școlii este unul formator-educativ.
În ziua de azi, când tehnologiile informaționale au devenit o componentă iminentă a cotidianului, apar tot mai multe riscuri la care sunt supuși copiii, utilizând uneori incorect aceste tehnologii.