V-ați prins vreodată la faptul că verificați foarte frecvent noutățile pe rețelele sociale pentru a nu scăpa ceva foarte important ce ar putea să vă vizeze? Un webinar, o prezentare a unui expert din străinătate, o instruire la distanță, propuneri de participare în proiecte și nu numai… Dar v-ați prins vreodată că vă simțiți puțin încordat(ă) din această cauză? Sau dacă aflați din postări că ceva important a avut loc și nu ați fost acolo, sunteți supărat(ă), îngrijorat(ă), frustrat(ă), etc.?
Această frică de a nu rata lucruri importante pe rețelele sociale poartă denumirea de FoMO ( din engleză - fear of missing out). Specialiștii i-au dat statut de fenomen și explică că acesta se manifestă cel mai frecvent în rândul tinerilor și al adolescenților. Dar nici adulții nu sunt o excepție.
Partea rea a FoMO este că îngrijorarea de a nu omite sau de a fi ratat ceva important au un impact negativ asupra stării de bine a adolescenților. Aceștia vor căuta să fie la curent cu noutățile din viața prietenilor, postate pe rețelele sociale sau din cotidianul celor pe care îi urmăresc – unde au fost, cu cine au fost, ce au făcut și cât de bine s-au simțit, etc. Tendința de a verifica mereu paginile de Instagram, Facebook, Tik Tok le-ar putea crea frustrări în raport cu viața proprie. Pe fundalul filtrelor din rețelele sociale, propria viață pare mai puțin interesantă decât viața prietenilor din rețea.
Pe de altă parte, această experiență a adolescenților nu trebuie blamată și criticată de către adulți. Aceasta nu este nici dependență, nici „boală a secolului”, deoarece:
Rolul adultului este să-l ajute pe copil să învețe despre cum se fac alegerile corecte. În cazul fenomenului FoMO, este important ca atât la școală, cât și acasă să se poarte o discuție despre mediul online și ceea ce reprezintă rețelele sociale, felul cum îi reprezintă pe alți oameni. Astfel, adolescentul va fi ghidat să găsească un echilibru între auto-percepție și percepția altor oameni pe care îi urmărește pe rețelele sociale.
Ce le spun adolescenților pentru a-i ajuta să depășească FoMO?
Dacă sunteți diriginte și ați hotărât să le vorbiți elevilor despre FoMO cu scopul de a-i redirecționa spre activități utile și interesante, propuneți-le câteva argumente ce le-ar oferi mai multă încredere în sine și le-ar încuraja spiritul critic. De exemplu:
- Oricât ne-am strădui, nu vom reuși să fim la curent cu toate noutățile de pe rețelele sociale.
Este foarte mult conținut în spațiul virtual. E ca și cum ai avea o cutie mare, cu toate obiectele din lume, din care trebuie să alegi doar ceea de ce ai nevoie și crezi că îți va fi util.
- Utilizatorii, de obicei, afișează doar cele mai reușite poze, care dau iluzia unei altfel de realități.
Întreabă-te, câte poze au fost făcute până a selectat fotografia asta? Și câte filtre a folosit?
- Urmărește și persoane care au interese apropiate de ale tale sau care sunt din aceeași țară. Dacă urmăreși doar persoane care trăiesc într-un mediu diferit, care au alte interese și pasiuni, te-ai putea simți frustrat. Țara în care locuiești acum s-ar putea să nu fie locul cel mai potrivit pentru a repeta activitățile îndrăgite ale persoanelor pe care le urmărești pe Tik Tok sau Instagram.
- Pe internet, orice utilizator este liber să-și creeze imaginea pe care și-o dorește. La rândul tău, ai putea să redai o imagine total diferită de cel sau cea care ești în viața reală.
Ce provocare le pot propune adolescenților?
Și chiar dacă adolescenții acceptă mai greu provocările lansate de părinți sau profesori, propuneți-le să se vorbească despre câteva lucruri frumoase, interesante și importante pentru ei, pe care au reușit să le facă într-o după-amiază renunțând la dispozitivul preferat pentru câteva ore.
La următoarea discuție, indiferent de câte lucruri vor fi împărtășite, încurajați-i și apreciați-le efortul. Felicitați-i pentru o nouă experiență, JoMO (Joy of Missing Out, din engleză – bucuria de a rata ceva important). Împreună, discutați despre cât este de important ca fiecare persoană să găsească activități care îi aduc starea de bine, fără a se compara cu persoane despre care, de fapt, cunoaște foarte puțin.
Găsiți resurse pentru lecțiile dumneavoastră despre siguranșa online în rubrica Resurse didactice.
O sarcină grea în aceste săptămâni este pusă pe umerii profesorilor și diriginților de clasă.
Comunitatea Intersecție. Zona Sigură Online se reunește în luna august pentru două ateliere de lucru cu învățători și profesori.
Lucrând cu elevii la temele sexting și sextortion, ne referim la aspecte ce țin de viața personală a copilului, la comunicarea sa cu alte persoane, la percepția propriei imagini, la felul cum această imagine poate fi compromisă.