//= escape_meta(Configure::read('Config.projectName')) ?> //= escape_meta($title) ?> //= escape_meta(summarize($description, 456)) ?>
Potrivit Codului Educației al Republicii Moldova, rolul școlii este unul formator-educativ. Dar orice instituție de învățământ are și un alt rol important – de a preveni și proteja discipolii săi de orice tip de violență, fie că aceasta are loc în școală sau în afara ei. O problemă actuală a școlilor este de a face față și exclude hărțuirea între elevi, care reprezintă o formă gravă a violenței și are consecințe negative asupra copiilor pe termen scurt și lung.
Sunt lăudabile eforturile școlilor de a întreprinde acțiuni de prevenire a situațiilor de hărțuire în școală prin lecții informative, discuții, intervenții active, dacă aceste situații au avut loc și au fost observate de pedagogi. Cu toate acestea, odată cu utilizarea tot mai largă a tehnologiilor informaționale de comunicare de către elevi, fenomenul hărțuirii între copii are loc, tot mai frecvent și cu o gravitate mai mare, și în mediul online.
Hărțuirea în mediul online sau așa numitul cyberbullying (din engleză) are loc prin intermediul rețelelor sociale, a diferitelor aplicații online, camere chat, unde postările pot fi făcute publice prin intermediul computerelor, tabletelor sau telefoanelor mobile, când o persoană sau un grup de persoane este în repetate rânduri înjosită, criticată și luată în derâdere de către o altă persoană sau grup de persoane, utilizatori ai Internetului.
Atât în cazul hărțuirii în școală, despre care le vorbim copiilor că nu este bine să aibă loc, cât și în cazul celei din mediul online, suferința copiilor hărțuiți se manifestă prin izolare, tristețe, stimă scăzută de sine, sentimentul de singurătate, eșec sau chiar abandon școlar, stări depresive și chiar tendințe suicidale. Problema hărțuirii în general și în special în școală are un caracter complex, ea începe pe coridoarele școlii și poate continua online, precum și viceversa. Acest lucru demonstrează că o astfel de problemă necesită și o abordare complexă.
Hărțuirea în mediul online se manifestă prin:
- mesaje care țintesc să denigreze imaginea unei persoane;
- comentarii răutăcioase la fotografii sau la alte postări;
- distribuire de fotografii sau informații personale distorsionate, ajunse întâmplător sau intenționat la persoanele care se implică în hărțuire;
- limbaj agresiv în timpul jocurilor online în perechi sau grup pe care le preferă atât copiii din ciclul primar, cât și adolescenții.
Hărțuirea online poate lua mai multe forme.
Intimidarea și amenințarea – hărțuitorii folosesc Internetul pentru a ajunge mai repede la victima țintită cu scopul de a o intimida prin mesaje sau comentarii negative, fie scrise în mesaje private, fie postate acolo unde mai mulți utilizatori le pot citi și se pot alătura. Amenințările pot fi de diferită natură, începând cu divulgarea anumitor informații personale, până la amenințări de aplicare a violenței asupra persoanei vizate sau apropiaților săi.
Excluderea – hărțuitorii doresc să oblige astfel o persoană să părăsească un anumit grup (cerc de prieteni, clasa în care învață copilul, alte grupuri de interese etc.), adresându-i mesaje și comentarii cu caracter denigrator, care l-ar diferenția de grupul cu care se identifică.
Denigrarea/defăimarea – în unele situații hărțuirea începe de la anumite caracteristici particulare pe care le posedă un copil. De exemplu, trăsături fizice (culoarea pielii, înălțimea, masa corporală etc.), dizabilități fizice sau psihice, orientare religioasă, apartenența etnică, limba vorbită, statutul social, anumite preferințe sau hobby-uri etc. Toate acestea sunt utilizate de hărțuitori ca puncte de pornire a agresiunii în mediul online.
Șantajul – hărțuitorii pot ajunge și la situații când încearcă să șantajeze victima, cerându-i anumite servicii sau bunuri în schimbul nedivulgării anumitor informații sau imagini personale compromițătoare ori neplăcute ale victimei.
Hărțuirea în școală și hărțuirea online. Asemănări și diferențe.
Cele trei profiluri ale actorilor implicați in hărțuire
Copilul hărțuit sau victima este persoana asupra căreia este îndreptată hărțuirea. Un copil poate ajunge victima hărțuirii în mediul online sau cyberbullying-ului în situații diferite – a postat imagini care au stârnit reacțiile altor utilizatori, a scris un comentariu care declanșează controverse sau nemulțumiri, preferă jocurile online în perechi sau în grup, există deja presiuni în mediul școlar asupra acestui copil sau el este deja victimă a hărțuirii în mediul școlar. Victima hărțuirii online poate deveni orice copil, indiferent de rezultatele sale școlare și de relațiile pe care le are cu alți semeni.
Copilul care hărțuiește sau hărțuitorul, ca și încazul victimei, poate avea un profil diferit de la un caz la altul. Acesta poate fi un elev disciplinat sau mai puțin disciplinat, cu reușite școlare înalte sau mai puțin înalte, poate fi un copil sociabil, activ sau, din contra, timid și retras. Copilul care participă în hărțuirea online o poate face involuntar, alăturându-se altor utilizatori ai Internetului, din dorința de a se asocia unei păreri sau poziții. De asemenea o poate face intenționat, având scopul de a înjosi, umili, speria etc. pe cineva. Hărțuitorul care are o identitate virtuală își poate divulga identitatea reală sau poate rămâne în anonimat. Nu trebuie neglijat faptul că un copil care hărțuiește alt copil în mediul online, poate fi de asemenea el însuși victima unei forme de abuz în viața reală.
Publicul sau martorii sunt utilizatorii online care observă o situație de hărțuire. Urmăresc activ comentariile scrise, citesc mesajele denigratoare în adresa cuiva, accesează filmulețele în care un copil este umilit, jignit sau abuzat fizic și emoțional. Martorii pot trece foarte ușor în grupul hărțuitorilor sau pot deveni la rândul lor victime ale hărțuirii. Numărul celor care asistă hărțuirea în mediul online este mereu în creștere, din cauza posibilității de a copia, republica sau distribui conținutul postat.
Rolul școlii
Școala trebuie să ofere discipolilor săi nu numai un mediu sigur de învățare și dezvoltare, dar și competențele necesare pentru a cunoaște cum să fie în siguranță în diferite medii (acasă, la școală, în stradă, online), cum să facă față anumitor provocări în aceste medii și de la cine să ceară ajutor atunci când se simt intimidați, ofensați sau le sunt încălcate drepturile.
Stimați profesori și educatori,
Identitatea digitală este modul cum te văd ceilalți pe Internet. Postările tale, fotografiile postate de tine sau cele în care apari, comentariile pe care le scrii, grupurile din care faci parte, numărul de prieteni, aplicațiile pe care le accesezi şi paginile favorite sunt numai câteva dintre elementele care conturează imaginea ta pe rețelele de socializare.
Gândește-te bine ce informații postezi pe Internet, nu transmite altora poze cu tine, nu știi cum vor fi acestea folosite.
У большинства сегодня есть аккаунт в социальных сетях. Тогда как одни наслаждаются преимуществами, которые они дают, другие все чаще говорят о том, что это создает зависимость.