Studiu comparativ: Copiii din Moldova și România, tot mai expuși experiențelor online neplăcute: aproape o treime dintre cei afectați nu cer ajutor.
O analiză comparativă realizată de Centrul Internațional „La Strada”, Institutul de Sociologie al Academiei Române și Sociopolis Consultancy examinează modul în care copiii din Republica Moldova și România utilizează internetul, riscurile cu care se confruntă și sursele de sprijin la care apelează atunci când au nevoie de ajutor. Rezultatele evidențiază că accesul la internet nu garantează nici oportunități digitale egale, nici capacitatea copiilor de a gestiona experiențele negative și de a solicita sprijin.
Cum folosesc copiii internetul, ce experiențe trăiesc în mediul digital și cui se adresează atunci când se confruntă cu situații neplăcute sau periculoase? Acestea sunt câteva dintre întrebările la care răspunde studiul „Copiii din România și Republica Moldova în mediul digital”, care oferă o analiză comparativă a experiențelor digitale ale copiilor de pe ambele maluri ale Prutului.
Cercetarea analizează accesul copiilor la tehnologie, activitățile desfășurate online, experiențele negative raportate, modalitățile de solicitare a ajutorului și inegalitățile care influențează participarea și siguranța digitală.
Analiza are la bază răspunsurile a 2.505 copii, cu vârste cuprinse între 10 și 17 ani în cercetarea din Republica Moldova și între 10 și 16 ani în cea din România. Pentru comparația principală au fost utilizate datele unui eșantion armonizat de 2.160 de elevi din clasele V–X, din 35 de școli din Republica Moldova și 42 de școli din România.
Datele cercetării arată că 55,7% dintre copiii din eșantionul Republicii Moldova au raportat cel puțin o experiență online pe care au perceput-o ca neplăcută sau deranjantă. În cercetarea din România, proporția a fost de 70,2%.
Printre situațiile investigate se numără cyberbullying-ul, primirea mesajelor cu caracter sexual și compromiterea parolelor sau a conturilor. În Republica Moldova, 9,9% dintre copiii participanți au raportat experiențe de cyberbullying, 10,5% au declarat că au primit mesaje cu caracter sexual, iar 11,7% au menționat compromiterea parolei sau a contului.
Aceste rezultate evidențiază diversitatea situațiilor cu care copiii se pot confrunta în mediul digital și importanța dezvoltării competențelor necesare pentru a recunoaște riscurile, a gestiona situațiile nedorite și a solicita ajutor.
Una dintre constatările importante ale cercetării vizează dificultatea copiilor de a vorbi despre ceea ce li se întâmplă online. Aproape trei din zece copii (30,2%) care au raportat experiențe online negative au declarat că nu au spus nimănui despre acestea. În România, proporția a fost de 18,8%. Atunci când aleg să vorbească despre experiențele lor, copiii se bazează în primul rând pe persoanele apropiate. În Republica Moldova, 40,8% dintre copiii care au răspuns la întrebările privind solicitarea ajutorului au menționat prietenii sau colegii, iar 35,6% au indicat părinții sau îngrijitorii. Profesorii și serviciile specializate sunt menționate mult mai rar: 7,5% dintre copii au indicat profesorii, iar 4,5% au menționat profesioniștii sau serviciile specializate.
Aceste constatări subliniază importanța unui mediu în care copiii să se simtă în siguranță să vorbească despre experiențele lor, să fie ascultați fără a fi judecați și să cunoască mecanismele prin care pot obține ajutor. Totodată, ele evidențiază rolul părinților, al școlii și al serviciilor specializate în prevenirea și gestionarea situațiilor de risc.
Cercetarea evidențiază și diferențe în condițiile în care copiii accesează și utilizează tehnologia. Deși telefonul este principalul dispozitiv de conectare la internet în ambele țări – utilizat de 97,8% dintre copiii din eșantionul Republicii Moldova și de 98,4% dintre cei din România – diversitatea dispozitivelor disponibile diferă considerabil.
În Republica Moldova, 65,1% dintre copii au raportat utilizarea unui computer sau laptop, comparativ cu 91,5% în România. Totodată, 23% dintre copiii din eșantionul Republicii Moldova accesează internetul exclusiv prin telefon, față de 2,9% în eșantionul din România.
Aceste diferențe arată că participarea digitală nu depinde doar de posibilitatea de conectare, ci și de resursele disponibile și de condițiile în care copiii utilizează tehnologia. Accesul la dispozitive diverse poate facilita învățarea și dezvoltarea competențelor digitale, însă oportunitățile efective depind și de sprijinul familiei, al școlii și de competențele copilului.
Constatările studiului evidențiază necesitatea unei abordări a siguranței online care să depășească simpla prevenire a riscurilor. Protecția copiilor în mediul digital presupune atât dezvoltarea capacității acestora de a recunoaște și gestiona situațiile periculoase, cât și existența unor mecanisme de sprijin cunoscute, accesibile și adaptate nevoilor lor.
Rezultatele studiului indică mai multe direcții de acțiune:
• În familie – promovarea dialogului deschis despre experiențele digitale ale copiilor și oferirea unui sprijin care nu îi culpabilizează pentru situațiile prin care trec.
• În școală – integrarea siguranței online în activitățile educaționale și consolidarea capacității cadrelor didactice de a recunoaște situațiile de risc și de a facilita accesul copiilor la ajutor.
• În serviciile de protecție – creșterea vizibilității și accesibilității mecanismelor de raportare, consiliere și asistență.
• La nivelul politicilor publice – dezvoltarea unor intervenții integrate, care să țină cont atât de riscurile online, cât și de diferențele sociale și familiale care influențează experiențele digitale ale copiilor.
• De asemenea, cercetarea evidențiază importanța adaptării intervențiilor la particularitățile copiilor, inclusiv la diferențele asociate genului, resurselor familiale și mediului social.
Un mediu digital sigur înseamnă, întâi de toate, crearea condițiilor în care fiecare copil poate învăța, comunica, explora și participa online, știind că poate cere ajutor atunci când are nevoie. Responsabilitatea pentru realizarea acestui obiectiv revine familiei, școlii, autorităților, serviciilor specializate și platformelor digitale.
„Cooperarea cu Institutul de Sociologie al Academiei Române ne-a oferit oportunitatea de a analiza comparativ experiențele copiilor din Republica Moldova și România în mediul digital, de a identifica atât particularitățile fiecărui context național, cât și provocările comune. Valoarea acestui exercițiu de cercetare constă nu doar în datele și constatările obținute, ci mai ales în posibilitatea de a le transforma în intervenții concrete, adaptate nevoilor copiilor. Rezultatele studiului constituie o bază importantă pentru dezvoltarea unor abordări comune în domeniul educației digitale, prevenirii riscurilor online și consolidării mecanismelor de protecție și sprijin pentru copii în ambele țări.”, afirmă Elena Botezatu, directoarea executivă a Centrului Internațional „La Strada”.
Studiul „Copiii din România și Republica Moldova în mediul digital” a fost realizat de Centrul Internațional „La Strada”, Institutul de Sociologie al Academiei Române și Sociopolis Consultancy, pentru Centrul de Siguranță Digitală din Moldova (SIC Moldova), în cadrul unui proiect bilateral de cercetare.
Cercetarea a inclus 1.412 copii cu vârste între 10 și 17 ani în Republica Moldova și 1.093 de copii cu vârste între 10 și 16 ani în România. Pentru comparația principală au fost utilizate datele unui eșantion armonizat de 2.160 de elevi din clasele V–X. Datele au fost colectate în Republica Moldova în 2024 și în România în 2026. Întrucât cercetările au fost realizate în perioade diferite și au utilizat metode de eșantionare distincte, rezultatele descriu experiențele grupurilor investigate și nu pot fi generalizate automat la toți copiii din cele două țări.
Sumarul studiului este disponibil aici: