Mediul online este un loc minunat pentru a învăța, a comunica și a descoperi oameni cu aceleași pasiuni. Totuși, internetul ascunde și provocări. Una dintre ele este discursul de ură. Acesta include mesaje, comentarii sau videoclipuri care jignesc, umilesc ori încurajează discriminarea împotriva unor persoane sau grupuri de persoane din cauza aspectului fizic, etniei, religiei, genului, dizabilității sau altor caracteristici.

Între 11 și 16 ani, mulți tineri își formează valorile și modul în care privesc lumea. În această perioadă, influencerii, creatorii de conținut și persoanele populare din mediul online, pot avea un impact puternic asupra opiniilor, limbajului și comportamentului lor. De multe ori, aceștia devin modele de urmat, iar mesajele lor sunt preluate fără a fi analizate critic.

Pe lângă riscul de a amplifica discursul de ură sau de a normaliza stereotipurile și discriminarea, unii influenceri contribuie și la promovarea unor comportamente și modele de viață care pot avea un impact negativ asupra tinerilor. Printre acestea se numără normalizarea unui limbaj vulgar sau jignitor, prezentarea violenței fizice ca soluție pentru conflictele apărute în mediul online, promovarea unor „rețete” de îmbogățire rapidă, cultivarea unor așteptări nerealiste privind câștigurile financiare și succesul profesional, precum și ideea că valoarea unei persoane este dată de bani, popularitate sau numărul de urmăritori. Prin afișarea constantă a unui lux aparent și a unui stil de viață idealizat, aceștia pot crea presiuni semnificative asupra tinerilor și pot influența modul în care aceștia își definesc propriul succes.

Uneori, creatorii de conținut folosesc un limbaj provocator, ironii sau atacuri la adresa altor persoane pentru a atrage atenția și a obține mai multe vizualizări și interacțiuni. Chiar dacă astfel de mesaje sunt prezentate drept „glume” sau „divertisment”, ele pot contribui la normalizarea insultelor, a umilirii și a lipsei de respect în comunicarea online. Cu timpul, tinerii pot ajunge să considere aceste comportamente normale și să le reproducă în propriile relații, fără să conștientizeze impactul pe care îl au asupra celorlalți.

Fiind adolescent, este firesc să fii mai receptiv la astfel de mesaje, mai ales într-o perioadă în care îți formezi identitatea și încerci să îți găsești locul în societate. De exemplu, dacă ai 13–15 ani, poți ajunge să te simți inferior/inferioară sau frustrat/ă pentru că nu îți permiți produsele promovate online, ori pentru că viața ta nu seamănă cu cea prezentată de influenceri. La fel, dacă ești mai mare, poți avea impresia că ai rămas în urmă dacă nu ai deja o locuință, o mașină sau venituri foarte mari. În realitate, aceste imagini reflectă adesea doar o parte atent selectată a vieții și nu reprezintă parcursul obișnuit al majorității oamenilor. Este în regulă ca la 14 ani să nu ai toate produsele sau hainele promovate în mediul online. De asemenea, este important să îți amintești că multe dintre produsele și stilurile de viață promovate de influenceri fac parte din campanii publicitare, iar promovarea lor reprezintă o sursă de venit pentru creatorii de conținut.

Expunerea repetată la astfel de conținut te poate determina să îți compari permanent viața cu o imagine atent construită pentru mediul online. În încercarea de a atinge idealurile promovate de influenceri, poți sări peste etape importante ale dezvoltării tale, concentrându-te pe câștiguri rapide, statut social sau validare online, în loc să investești în educație, dezvoltarea competențelor și construirea unor obiective realiste. Astfel, influența exercitată de creatorii de conținut nu afectează doar percepția asupra succesului, ci poate avea un impact negativ asupra stimei de sine, sănătății mintale și modului în care îți construiești identitatea și relațiile cu cei din jur.

Fiecare dintre noi contribuie la atmosfera din mediul online. Putem alege să folosim un limbaj respectuos, să nu răspândim discursul de ură, să raportăm conținutul ofensator și să îi susținem pe cei care sunt victime ale hărțuirii. Uneori, un simplu comentariu pozitiv sau un mesaj de susținere poate avea un impact mai mare decât ne imaginăm.

Este important să îți amintești că nu tot ceea ce vezi în online reprezintă adevărul absolut. Algoritmii platformelor îți afișează adesea conținut asemănător cu ceea ce ai urmărit deja, ceea ce poate crea impresia că „toată lumea gândește la fel”. În realitate, există perspective diferite, iar o opinie populară nu este întotdeauna și una corectă. De aceea, este important să analizezi informațiile înainte de a trage concluzii.

Ce poți face?

1. Gândește critic.  Întreabă-te cine transmite mesajul, dacă există dovezi și dacă este vorba despre o opinie sau despre un fapt. Popularitatea nu înseamnă întotdeauna credibilitate.

2. Alege conștient modelele pe care le urmărești.  Urmărește persoane care promovează respectul, educația, responsabilitatea și empatia, nu ura, umilirea sau discriminarea. Înainte de a aprecia un mesaj, încearcă să te pui în locul persoanei despre care se vorbește.

3. Nu transforma trendurile în reguli de viață.  Înainte să urmezi un trend, întreabă-te dacă te reprezintă, dacă este sigur/ă și dacă îi respectă pe ceilalți.

4. Fii o voce pozitivă în mediul online/Un martor activ.  Nu răspândi discursul de ură, raportează conținutul dăunător și încurajează comunicarea respectuoasă. Fiecare comentariu sau distribuire poate contribui la crearea unui mediu online mai sigur.

5. Verifică informațiile din mai multe surse.  Nu te baza pe un singur videoclip sau pe o singură postare. Compară informațiile și consultă surse de încredere.

6. Creează-ți propria opinie.  Este în regulă să nu fii de acord cu majoritatea doar pentru că o idee este populară. Informează-te, analizează și construiește-ți propriile convingeri, respectând întotdeauna drepturile și demnitatea celorlalți.