Cum îmi ajut adolescentul 14+ să navigheze în siguranţă

Schimbările, contradicţiile şi riscurile perioadei adolescenţei

Activităţile online preferate

Ce pot face să-mi protejez copilul online?

De unde încep?

Adolescenţa este vârsta marilor experienţe şi experimente cruciale, trăite de adolescent pentru prima oară în viaţă. Aceste experienţe sunt obligatorii în pregătirea lui de viaţa de adult. În acest sens, el stabileşte mediul său de viaţă, decide cum acţionează, cu cine se întâlneşte şi în ce locuri, fără însă a ţine seama de consecinţele şi riscurile unora dintre experienţele sale.

Părintele, poate fi persoana resursă, de încredere şi suport pentru adolescentul său rebel şi dezorientat.

Prevenirea comportamentelor riscante, diminuarea consecinţelor negative ale acţiunilor sale şi a deciziilor luate, sunt prerogative pentru părintele care doreşte să-şi protejeze copilul, inclusiv şi în lumea virtuală. Iar siguranţa online a copilului depinde de comportamentul şi reacţiile lui atunci când se află în spaţii publice (Internetul este un spaţiu public), atunci când interacţionează cu alţi utilizatori.

Atât părintele, cât şi copilul sunt prezenţi online. Ceea ce face diferenţa sunt cunoştinţele pe care le are un adult despre comportamente sigure şi experienţa de viaţă.

Specificul vârstei

Adolescentul are o imaginaţie bogată, visează cu ochii deschişi. Vârsta de 14-18 ani este un moment critic din dezvoltarea copilului, deoarece adolescentul caută să se raporteze permanent la ceilalţi, ca o persoană autonomă, cu conştiinţa propriei identităţii.

Emoții

Emoţional, adolescenul este foarte sensibil şi, de aceea, se poate simţi foarte uşor lezat, când se manifestă atitudini incorecte sau ostile faţă de el. Suferă foarte mult în legătură cu neajunsurile evidențiate în caracter, comportament sau fizicul său. Observațiile critice din partea pedagogilor, în fața colegilor de clasă, din partea adulților, în fața prietenilor sau rudelor, comentariile negative la postările de pe reţelele sociale îl influenţează negativ și pot dezvolta complexe de inferioritate.

Interese

Are un interes sporit pentru competitivitate şi este dispus să participe la orice acţiune care i-ar permite să-şi etaleze cunoştinţele şi abilităţile. Dezvoltă interese şi abilităţi speciale pe care însă nu are capacitatea şi răbdarea să le ducă până la capăt.

Conștiință

Apare un nou nivel al conștiinței de sine, ce se caracterizează prin necesitatea și capacitatea de a se cunoaște singur pe sine ca o personalitate integră și originală, ce se deosebește mult de ceilalți oameni. Acest fapt duce la apariția tendinței de autoafirmare, autorealizare și autoeducație.

Se formează activ sistemul de interese, valori personale și orientări morale. Experimentează diferite roluri și identități.

Maturitate

Simțul maturității şi dorința acută de a fi matur, de a fi inclus într-o activitate specifică adultului, de a fi recunoscut de către toți ca personalitate matură duce la tendința spre așa numita maturitate exterioară – tendința de a-și schimba exteriorul, în conformitate cu moda, un interes demonstrativ față de sexualitate, ş.a.

 

Obeservăm adolescentul care ascultă, dar nu aude ceea ce spune adultul sau, mai exact, nu acceptă sensul cuvintelor. Cea mai frecventă cauză a apariției barierelor este repetarea nejustificat de frecventă a acelorași cerințe, care încetează a mai fi percepute de către copil datorită faptului că el se deprinde cu ele; dar şi sensul acestor cerințe este diferit pentru adolescent și adult.

Activităţile online preferate

Sunt prezenţi cel puţin pe o reţea socială, comunică online şi îşă fac prieteni noi. Iar cel mai important, sunt la vârsta la care vor să fie apreciaţi. Această nevoie este foarte repede şi uşor satisfăcută în online, iar asta îi face să fie prezenţi acolo practic non-stop. Cert e faptul că fiind conectaţi online, pot pierde simţul timpului.

  • Accesează zilnic reţelele sociale, utilizează tot mai des camera web şi comunică pe chat.
  • Încep a urmări unele persoane populare online, se implică în discuţii în grupuri, comentează diferite postări.
  • Acumularea de like-uri și ratingul sunt foarte importante. Fiind preocupaţi de imaginea proprie, postează tot mai des fotografii şi tot felul de informaţii personalei, astfel expunându-şi public viaţa privată.
  • Iniţiază discuții cu persoane pe care nu le cunosc și care nu îi cunosc în realitate. Această practică modernă îi ajută să socializeze cu cei ce împărtășesc interese și convingeri comune. Astfel, îşi dezvoltă abilități de comunicare și relaționare, trecând mai uşor peste emoțiile discuțiilor față în față.

Riscul se amplifică atunci când o relaţie se transferă din mediul online în cel offline. Deși nu este o regulă, adesea se întâmplă ca întâlnirea cu o persoană cunoscută pe Internet să se transforme într-o experiență negativă.

Ce pot face să-mi protejez copilul fără să simtă că-l controlez

Dorinţa, dar şi necesitatea de a se afirma şi experiementa îl fac pe adolescentul dumneavoastră mai vulnerabil în faţa riscurilor online. Vor să descopere lucruri noi şi îşi asumă uşor riscuri. Asta se întâmplă pentru că nu anticipează riscurile unor acţiuni simple pe care le fac: vorbesc prea multe despre ei cu persoane pe care nu le cunosc, publică fotografii sau transmit fotografii intime „prietenilor online” pe care nu îi cunosc în realitate. Fiinf în căutarea de like-uri şi aprecieri, se lasă uşor influenţaţi atunci când în comunicarea cu un prIeten necunoscut online sunt flataţi cu complimente.

Putem amâna o perioadă momentul în care copilul își va face un cont pe una dintre reţele, dar ajungem la un moment dat când presiunea din jur e foarte mare. De exemplu, atunci când toţi colegii şi prietenii au deja un astfel de cont. Dacă îi interzicem, copilul va ajunge să mintă, se va ascunde şi îl va face fără ştirea noastră.

Interesul de a-şi face noi prieteni pentru socializare şi comunicare, de obicei, şi determină noi riscuri pentru un adolescent. În comunicarea online, nici un filtru de conţinut şi control parental nu izolează copilul de alţi utilizatori, nu-l protejează de hărţuire şi un pot stopa distribuirea în masă a unei conversaţii sau fotografii personale.

La această vârstă, copiii îşi doresc cel mai puţin să simtă control din partea părinţilor. Deveniţi „prieteni” pe reţelele sociale, urmăriţi activitatea copilului şi dacă observaţi ceva îngrijorător în ceea ce postează sau distribuie, discutaţi în privat.

Clădiţi pe termen lung o relaţie sănătoasă.

Asta îl va face să înţeleagă că îi vreţi binele când îi sugeraţi anumite lucruri sau că e important să vă asculte când discutaţi despre riscuri. Relația caldă cu părintele este un factor de protecție care îi ajută pe adolescenţi să fie mai rezilienţi în situaţiile mai dificile. Ei ştiu că au un loc în care se întâlnesc cu persoana de încredere căreia i se pot destăinui și care îi ajută să reevalueze situațiile dificile, şi asta îi reduce stresul. Și sigur că lucrul ăsta, dacă e stabil și persistă, îi ajută să fie mai rezilenţi.

Poate că nu e atât de important să le cumpărăm multe lucruri noi, cât să știe că pot avea încredere în noi. Să simtă că sunt protejaţi și nu sunt singuri. Sunt lucruri foarte simple.

Riscuri când părinții sunt distanți și critici

În afară de biologia specifică vârstei, comportamentele în grup, deciziile lor sunt influențate de temperamentul fiecărui adolescent și de vulnerabilitățile sale. Un adolescent cu o bună reglare emoțională, cu o relație sigură și stabilă cu părinții va intra și el în diverse încurcături, se va simți dator să încerce lucruri pe care în mod normal nu le-ar face, dar va ști unde să caute sprijin și sfaturi. El are abilități construite care îl vor ajuta să se oprească.

Dar pentru un adolescent care acasă nu se regăsește în nici un fel, ai cărui părinți sunt distanți sau critici, grupul de prieteni reprezintă singurul punct de sprijin, cu bune și rele, locul unde se construiește și unde își caută modele.

Siguranţa online contează, dar nu ştiţi de unde să începeţi?

  • Știţi că își asumă ușor riscuri, se aventurează în activități periculoase fără să conştientizeze acest lucru.
  • Înțelegeți că se compară mereu cu alte persoane şi asta îi poate afecta stima de sine; vrea să se simtă parte a unui grup, dar, în acelaşi timp, vrea să fie considerat unic.
  • Observaţi ce informaţii personale publică online, ce persoane are în lista de prieteni, ce postează pe reţelele sociale, cine îi sunt urmăritorii şi pe cine urmăreşte copilul meu.
  • Discutaţi despre relațiile online și semnele unei comunicări dubioase, schimbul de fotografii sau mesaje intime și riscul publicării acestora, conținuturi care-i pot compromite reputația; alte situații neplăcute care i se pot întâmpla online.
  • Informaţi-vă despre cum îl puteţi ajuta să navigheze online în siguranță accesând articolele la Rubrica Informaţii şi Sfaturi. Când observaţi ceva dubios în comportamentul online al copilului dumneavoastră, scrieţi-i pe chat Consultantului Siguronline.

Relevant